Judetul SIBIU - Date istorice

Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului, atesta formarea si dezvoltarea societatii omenesti inca din paleolitic. La Racovita, a fost descoperit un topor de silex apartinand celei mai vechi culturi din istoria omenirii "cultura de prund" (1.000.000 - 600.000 ani). Vestigii arheologice din neolitic (5500-1900 I.Ch.) reprezentate prin fragmente din ceramica, podoabe, unelte casnice au fost descoperite in mai multe centre: Casolt, Ocna Sibiului, Medias, Boarta.Unelte din epoca bronzului (1900-800 I.Ch) au fost descoperite la Orlat, Boarta, Ocna Sibiului, Medias, Tilisca, Sura Mica, iar vestigii din epoca fierului au fost scoase la iveala la Sibiu (cartierul Gusterita), Apoldul de Sus, Somartin etc.
Bogatia si valoarea istorica a materialelor din perioada dacica atesta ca teritoriul judetului a fost intens locuit in perioada Latene (cca. 300 I.Ch.-106 I.Ch. Marturii din perioada dacica au fost descoperite la Sibiu (cartierul Gusterita), Casolt, Seica Mica, Medias, Bradu, Tilisca, Ocna Sibiului Romanii au lasat numeroase marturii ale existentei lor pe teritoriul judetului reprezentate prin cetati, drumuri, vase de lut ars, monede, opaite, obiecte metalice, tigle, caramizi etc. Importante descoperiri s-au facut la Boita, Sibiu (cartierul Gusterita), Seica Mica, Micasasa, Turnu Rosu, Talmaciu, Selimbar, Cristian, Miercurea Sibiului etc. Dupa retragerea armatei, administratiei si o parte a proprietarilor populatia autohtona daco-romana a ramas pe loc. Continuitatea acestei populatii pe teritoriul Transilvaniei a fost dovedita prin descoperirile de la Bradu, Bratei, Biertan, Sura Mica, Ocna Sibiului etc. Existenta unor comunitati de crestini in spatiul intercarpatic este dezvaluita de descoperirile arheologice, nu foarte numeroase,intre ele cea mai cunoscuta este Donariumul de la Biertan (gasit in 1779) datat in secolul al IV-lea care cuprinde pe langa monograma lui Christos si o inscriptie latina cu numele donatorului: "Ego Zenovius votum posui" (Eu Zenovie am pus aceasta ofranda). Epoca prefeudala - in care pe teritoriul tarii au patruns popoarele migratoare - este reprezentata pe teritoriul judetului prin urme ale trecerii acestora la: Medias (avari),Velt (huni), Bruiu (goti), Seica Mica (gepizi).

Epoca feudala
In epoca feudala, istoria sibiana este bogata in evenimente. incepand cu secolul IX, patrund pe teritoriul Transilvaniei ungurii, care au gasit aici poporul roman ca o entitate cu organizatii politice prestatale. Regii unguri, in scopul apararii "pamantului regesc" de atacurile dinspre rasarit si miazazi, au adus colonisti sasi. Colonizarea sudului Transilvaniei cu sasi a inceput pe vremea regelui Geza al II-lea (1141-1162), cea mai importanta si mai intens colonizata zona fiind zona Sibiului. In secolul XIII a fost recunoscut voivodatul Transilvaniei, din care facea parte si zona Sibiului. In anul 1224, an in care regele Andrei al II-lea (1205-1235) a dat "Bula de Aur" a aparut comitatul de Sibiu, condus de un comite, numit de rege, cu resedinta la Sibiu, oras atestat documentar in 1191 intr-o bula emisa de Papa Caelestin al III-lea, devenind astfel centru administrativ si politic. Datorita transformarilor juridice si administrative au fost desfiintate comitatele si s-au infiintat scaunele si provinciile, provincia Sibiului cuprinzand incepand cu anul 1355 sapte scaune (Orastie, Sebes, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu si Rupea) si mai tarziu, inca trei (Sighisoara, Medias si Seica Mare), in care erau cuprinse toate satele cu populatie romana si germana mixta, fiind supuse aceluiasi regim politico-administrativ. Provincia Sibiului, cuprinzand cele zece scaune impreuna cu districtele Brasov si Bistrita, au format intre 1486-1487, pana in 1876, obstea sasilor (Universitas Saxorum) ca unitate politica, administrativa si judecatoreasca a tuturor comunitatilor sasesti de pe pamantul craiesc - teritoriu de colonizare a sasilor, primit de acestia ca privilegiu - avand in fruntea ei pe comitele sasilor care era si jude regal al Sibiului. In 1323, apar primele insemne heraldice ale stemei sibiene simbolizand dreptul de judecata. Cele trei atacuri turcesti din anii 1437, 1438 si 1442 s-au lovit de rezistenta darza a locuitorilor Sibiului. Primele atacuri turcesti au pus in fata principalelor orase si a multor sate, problema ridicarii unor constructii fortificate in care sa fie adapostiti oamenii si bunurile. Inca de la inceputul secolului XV, au fost ridicate cetati puternice si intarite cele vechi (Sibiu, Medias, Slimnic si in majoritatea satelor de pe vaile Tarnavei Mari si Hartibaciului).

Epoca moderna
In timpul revolutiei din Transilvania (1848-1849), Sibiul a jucat un rol important, fiind sediul Comitetului National Roman cunoscut si sub numele de Comitetul de Pacificatiune, din care au facut parte, Simion Barnutiu, Axente Sever, August Triboniu Laurian, Avram Iancu s.a. Dupa revolutie, Sibiul a devenit cel mai important centru national, politic si cultural din Transilvania. Activitatea culturala dobandeste orizonturi tot mai largi, orasul devenind un veritabil centru de raspandire a stiintei. Existenta bibliotecilor, a muzeului, activitatea celor doua societati sasesti "Societatea pentru cercetarea Transilvaniei" si "Societatea Transilvana de stiinte naturale", care editau si publicatii de specialitate, au stimulat interesul intelectualitatii romanesti pentru emanciparea sociala si nationala prin cultura.

Intre iulie 1863 - octombrie 1864 s-a intrunit Dieta Transilvaniei la Sibiu. Dieta Romaneasca Cunoscuta in literatura de specialitate sub numele de Dieta romaneasca de la Sibiu, este pentru prima oara in istoria Transilvaniei cand in Dieta au intrat un numar foarte mare de deputati romani. Atunci a fost votata "legea asupra egalei indreptatiri a natiunii romane si a confesiunilor sale cu a celorlalte nationalitati si confesiuni", precum si "legea privind folosirea limbii romane in administratie, pe baza de egalitate cu cea maghiara si germana". Evolutia ulterioara a evenimentelor (instaurarea compromisului austro-ungar) nu a mai ingaduit punerea lor in aplicare. Tot Sibiul a fost sediul Partidului National Roman din Transilvania si Ungaria, constituit in urma Conferintei nationale din luna mai 1881. Sfarsitul secolului a fost reprezentativ pentru epoca memorandista, etapa definitorie si hotaratoare in miscarea de emancipare national-politica a romanilor transilvani. In orasul nostru a fost elaborat si tiparit textul cunoscutului memoriu politic - memorandul. Aici a aparut primul cotidian politic romanesc la 1884 "Tribuna", iar din 1853, fara intrerupere pana astazi apare publicatia "Telegraful Roman". In planul vietii economico-financiare alaturi de institutiile financiare sasesti (Casa generala de economii, in anul 1841), la 1871 este fondata Banca Albina, prin activitatea desfasurata va deveni cel mai reprezentativ reper economic pentru romanii din monarhia dualista, cea mai puternica banca romaneasca, o veritabila banca nationala. In sfarsit, ca un corolar al locului si rolului sau in lupta de emancipare culturala si nationala, Sibiul a fost desemnat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, drept sediu al viitorului guvern romanesc provincial reprezentat prin Consiliul Dirigent. Prin aceasta, dupa Marea Unire, Sibiul prin institutiile gazduite si prin activitatea desfasurata a fost pentru o perioada o adevarata capitala a Transilvaniei. Dupa actul Unirii de la 1 Decembrie 1918, Sibiul prin instalarea Consiliului dirigent (un fel de guvern provizoriu) a devenit capitala Transilvaniei, ca parte integranta a statului unitar roman.