Judetul OLT - Date istorice


Vestigii neolitice au fost identificate în zonele Vădastra, Fărcasele, Brebeni, Slatina, Oboga, Coteana, Orlea, Gura Padinii, Drăgănesti, Optasi, Mogosesti. Cea mai importantă mărturie a preistoriei o constituie cultura Vădastra caracterizată printr-o ceramică decorată, apreciată drept cea mai înaltă expresie a ceramicii neoliticului european. Perioada de trecere la epoca bronzului e reprezentată prin numeroase descoperiri la Celei, Slatina, Curtisoara, Găneasa. Încă după primul război al lui Traian împotriva dacilor, partea răsăriteană a fost anexată Imperiului Roman. După cucerirea romană au fost construite castrele de la Slăveni si Enosesti, asezările urbane între care se distinge Romula si cele rurale de la Movileni, Orlea, Dobrun, Fărcasele, unele dintre ele legate prin drumuri de piatră folosite atât în scopuri militare cât si comerciale.
Retragerea aureliană nu a însemnat încetarea locuirii daco-romanilor pe aceste meleaguri nici chiar în timpul migratiei popoarelor migratoare din sec. IV-VII după cum rezultă din descoperirile arheologice de la: Grojdibodu, Orlea, Redea, Caracal etc., aceste meleaguri putând fi inserate în vatra de etnogeneză românească.
Oltenii au contribuit efectiv la pregătirea si desăvârsirea revolutiei de la 1821, sprijinind cu entuziasm si ardoare programul acesteia.
La evenimentele premergătoare Unirii Principatelor Române, finalizată la 24 ianuarie 1859, oltenii au participat activ.
Judetele Olt si Romanati, dată fiind pozitia lor strategică, au contribuit masiv la sustinerea efortului uman si economic impus tării de campania din 1877-1878. Pentru a participa la Războiul pentru Independentă s-au înrolat peste 5000 de oameni in Regimentul 3 Dorobanti, Escadroanele 3 Romanati si 4 Olt din Regimentul 1 Călărasi si Batalionul de Militie. O filă glorioasă în cartea istoriei nationale au scris slătinenii prin participarea Regimentului 3 Dorobanti la luptele de la Canapa, Lom-Palanca, Smârdan si Belogracic.
Miscarea memorandistă a fost sprijinită cultural si politic de locuitorii Oltului, prin înfiintarea în ianuarie 1891 la Slatina a Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor Sectia Olt, prima filială provincială din tară cu sediul la gimnaziul Radu Greceanu.
În Marele Război pentru Întregirea Neamului, Regimentul 3 Olt a luptat eroic pe frontul de la Jiu Bumbesti, în Dobrogea la Cernavodă, pe Neajlov, la Panciu Mânăstioara, dând tării tributul de sânge a 1200 de eroi pentru consfintirea marelui ideal national. La 14 noiembrie 1916, armata română distrugea podul de peste Olt, în încercarea de a stăvili ofensiva inamică. Slatina a fost bombardată sistematic, lupte sângeroase având loc cu ocazia încercării trupelor germano austro-ungare de trecere a râului, în dreptul satelor Curtisoara, Teslui, Colibasi si Mosteni. Dintre eroii neamului care au murit în bătăliile marelui război al reîntregirii îl mentionăm pe căpitanul Dumitru Morjan, pe Ecaterina Teodoroiu, care a luptat în cadrul Regimentului 43/59 Infanteria Slatina, pe căpitanul Ioan Călugarul, rănit în luptele de la Pielesti.
Marea Adunare Natională de la Alba Iulia a generat în spiritele oamenilor de pe meleagurile oltene o puternică solidaritate si o nestrămutată hotărâre întru desăvârsirea unitătii statale. Ziarele timpului , "Opinia Oltului", "Vointa Poporului" relatează atmosfera de caldă simtire românească din orasul nostru, exprimă adeziunea deplină a locuitorilor Oltului la actul unirii.