Judetul GIURGIU - Date istorice
Din punct de vedere teritorial-administrativ judetul Giurgiu cuprinde municipiul Giurgiu, orasul Bolintin Vale, orasul Mihailesti si 51 de comune cu 166 sate. El face parte din cele 7 judete care alcatuiesc Regiunea Sud Muntenia.

Resedinta judetului este municipiul Giurgiu, vechi vad comercial la Dunare al Tarii Românesti, situat la 60 km de capitala tarii pe drumul european E70 ce leaga vestul Europei de zona balcanica si de Orientul Mijlociu.

Orasul, legat prin întreaga sa activitate din trecut si prezent de Dunare, se cere a fi valorificat si prin obiectivele antropice, nu numai ca escala sau punct de plecare spre si dinspre Bucuresti.

Pentru Giurgiu, este bine de amintit ca drumul parcurs de om a început în urma cu multe milenii (santierul Malu Rosu atesta locuirea din paleoliticul superior, iar cultura Boian si Cultura Gumelnita dovedesc ca aici se desfasurau diverse activitati din neolitic) marcând o evolutie plina de istorie.

În colectia Muzeului judetean se afla monede din timpul lui Domitian (79 d.Hr.), Antonius Piua (139), Comodus (180-192), Gordian (238-244), toate descoperite în limitele orasului actual.

Prima atestare documentara a Giurgiului s-a facut în "Codex latinus" în anul 1395. Pe scara timpului, oameni de seama ai Tarii Românesti au legat istoria de orasul Giurgiu. Cetatea a atins apogeul în vremea lui Mircea cel Batrân. De ea sunt legate nume ca Vlad Tepes si Mihai Viteazul.

Cucerit în anii 1417-1420, orasul, împreuna cu teritoriul înconjurator, a fost transformat în raia turceasca timp de aproximativ 400 de ani.

Bazele realizarii orasului actual au fost puse dupa razboiul ruso-turc din 1828-1829, realizându-se, în anul 1830, primul proiect de organizare urbanistica a localitatii Giurgiu.

Epoca moderna este marcata prin elaborarea planului din perioada "Regulamentului organic" cu trasarea unei retele stradale de tip radial de catre Moritz von Ott la 1831.

Au aparut în peisaj porturile la Dunare si dezvoltarea sa a impus aparitia unor zone functionale noi.

În 1916, odata cu începerea primului razboi mondial, orasul a fost bombardat si distrus în proportie de 80%.

Dupa 1917, la Giurgiu, locuitorii au început reconstructia orasului si a fost reluata activitatea economico-sociala. Azi orasul mai pastreaza foarte putin din aerul vremilor ce nu mai sunt.

Emblema orasului de azi este "Turnul cu ceas" (Turnul orologiului-construit la sfârsitul secolului al XVIII, ca turn de observatie a fortificatiilor otomane).

Monumentele istorice, de arta si arhitectura, stau ca marturie a trecutului plin de istorie al acestei zone: Biserica "Sfântul Nicolae" (ridicata în 1830 prin transformarea unei geamii turcesti), Biserica "Sfântul Gheorghe" (1838-1841), Biserica "Buna Vestire" (ctitorita sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la cererea si finantarea comunitatii grecesti din Giurgiu între anii 1863-1865, si pictata de Gheorghe Tattarascu)