Judetul GALATI - Date istorice

Teritoriul judetului Galati poarta marturii materiale ale prezentei omului din timpuri stravechi, preistorice. Analiza succesiunii si repartitiei dovezilor arheologice de cultura materiala arata ca teritoriul judetului a fost populat si a intrat pe circuitul folosintei umane din timpuri preistorice.


Cele mai vechi vestigii umane în tinutul Covurluiului apartin paleoliticului final si epipaleoliticului. Culturile paleolitice sunt localizate la Beresti si la Cavadinesti. Paleoliticul superior a fost pus în evidenta în nordul judetului, pe mosiile asezarilor Plesa, Puricani, Craiesti, Balabanesti, Sipote, Radesti, Baneasa, Suceveni.


Î n succesiunea strategica arheologica au fost localizate si asezari din neoliticul vechi, apartinând culturii Cris, ce apar sub forma de asezari neîntarite. Urmele acestei culturi au fost descoperite la Negrilesti si la nord de Tecuci, pe valea Bârladului, la Munteni. La Beresti au fost puse în evidenta urme ale culturilor Precucuteniene si Cucuteniene. Cultura Precucuteniana este reprezentata prin ceramica pictata bicroma si tricoma la Stoicani, Mastacani, Smulti, Draganesti, Baneasa, Suceveni. Cetatuia de la Stoicani arata, prin resturile culturii materiale, ocupatiile vânatoresti, de cresterea animalelor si de cultura a plantelor, practicate de locuitorii acestui teritoriu, ca si unele mestesuguri casnice, ca de exemplu olaritul, torsul, tesutul.

Continuitatea populatiei este dovedita de culturile materiale apartinând perioadei de tranzitie spre epoca bronzului, reprezentate prin asezari de tip “Salas”, la Stoicani.

Epoca fierului a lasat numeroase urme materiale descoperite si cercetate în peste 15 localitati actuale, aratând patrunderea unor influente ale civilizatiei grecesti dinspre Dobrogea. Astfel, ceramica si monede grecesti au fost descoperite la Galati, Barbosi si Frumusita, iar la Galati se pare ca a existat chiar o asezare greceasca. Vestigiile arheologice permit reconstituirea unui ax al patrunderii civilizatiei si culturii materiale grecesti pe directia Histria - gura Siretului - Barbosi - Poiana (Tecuci) - Trotus - Oituz, ceea ce demonstreaza intensitatea activitatii materiale si spirituale a autohtonilor.

Cultura geto-dacica este reprezentata prin asezari localizate pe vetrele actuale de la Galati si Frumusita si prin asezarea Piroboridava (Poiana, comuna Nicoresti).

Viata romana a fost deosebit de intensa. Castrul militar de la Barbosi si asezarea civila de pe vatra Galatilor de azi întretineau legaturi comerciale cu Moesia Inferioara si cu Grecia si Asia Mica pe Dunare si Pontul Euxin.

Numeroase urme materiale pun în evidenta si perioada migratiei popoarelor, care au lasat urme si în toponimia acestor locuri.

În secolele X-XIII se înscriu si pe teritoriul actual al judetului Galati forme ale feudalismului timpuriu, strâns legate de influenta bizantina, fapt atestat de numeroase monede bizantine descoperite. În secolele XV-XVI sunt atestate de documente istorice scrise, numeroase asezari, ca de exemplu Blajerii de Jos (1448), Liesti (1495), Serbanestii (1430), Bucestii (1548), Draganesti (1575) etc., iar în secolul al XVII-lea Umbraresti (1649), Salcea (1695), etc.

Pe harta lui Dimitrie Cantemir din Descriptio Moldaviae sunt consemnate asezarile Nicoresti, Poiana, Piscu, Corod, Oancea, Adam, Tulucesti, Foltesti, Tecuci, Galati.

La sfârsitul secolului al XVII-lea si începutul celui de al XVIII-lea apar sloboziile, care duc la îndesirea retelei de asezari rurale, din care astazi s-au pastrat Slobozia Baneasa, Slobozia Oancea, Slobozia Conachi si Slobozia Corni.

În a doua jumatate a secolului al XIX-lea s-au ivit asezari rurale noi ca urmare a cresterii productiei marfa de cereale dupa 1859, a reformei agrare din 1864 si dupa împroprietarirea din 1879.

Diferitele forme de populare - migratiile, pastoritului agricol, infiltratiile lente si colonizarile, imigrarile (lipoveni, greci, bulgari, armeni, evrei etc.) au contribuit la modificarea structurii demografice a judetului. Astfel, popularea a fost stimulata de dezvoltarea agriculturii, de liberalizarea comertului, de intensificarea circulatiei, de procesele de împroprietarire.

În prima jumatate a secolului al XIX-lea, au avut loc framântari social-politice si conflicte numeroase. Acestea au contribuit la accelerarea procesului de destramare a relatiilor feudale si la aparitia si accentuarea relatiilor de productie capitaliste.

Masele populare din judet au actionat în miscarea antiotomana din anul 1821 si în aceea revolutionara de la 1848.

Participarea activa a populatiei din fostele judete Covurlui si Tecuci la lupta pentru unirea principatelor a fost determinata, în buna parte, de faptul ca aici au trait si activat patrioti înflacarati ca Alexandru Ioan Cuza (care a fost pârcalab de Galati) si Costache Negri (originar din satul Mînjina care astazi îi poarta numele). La Mînjina participau la elaborarea ideilor unioniste personalitati marcante ale neamului românesc, cum ar fi: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Grigore Alexandrescu.