Judetul GORJ - Date geografice

Relieful Judetul Gorj se intinde pe o suprafata de 560.174 ha, suprafata ce acopera partial trei forme de megarelief distincte:


- Dealurile Piedmontului Getic;

- Depresiunea Subcarpatica a Olteniei;

- Lantul Carpatic Meridional.

La nivel de macrorelief, formele mentionate mai sus se grupeaza astfel:


Dealurile Piedmondului Getic:

- Sectorul de vest pana la Tg-Jiu (Dealurile Motrului);

- Sectorul dintre Jiu si Rosia de Amaradia;

- Sectorul de est.

Depresiunea Subcarpatica a Olteniei:


- Dealurile externe;

- Depresiunea externa sau Depresiunea Tg.-Jiu - Campu Mare;

- Dealurile interne;

- Depresiunea interna.

Lantul Carpatic Meridional:


- Sectorul dintre Motru si Jiu (Muntii Vulcanului);

- Sectorul dintre Jiu si Oltet (Muntii Parang);

- Sectorul Vest Oltet (Muntii Negoveanu).

Pe fondul miscarilor tectonice, acest relief a fost determinat in mare masura de reteaua hidrografica ce strabate judetul de la nord la sud, prin procese de sculptogeneza.

Clima:

Datorita faptului ca judetul Gorj acopera terenuri cu altitudini cuprinse intre 90 si 2.518 m, datele climatice difera mult de la o zona la alta. Temperatura medie multianuala variaza de la 10,80C (Cruset, Tantareni, Ionesti) la 10,20C (Tg-Jiu) sau 4,50 C in zona cea mai inalta a Muntilor Vulcan-Parang-Negoveanu. Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 585 mm (Tantareni) si 750 mm (Tg-Jiu), peste 1.500 mm in zona cea mai inalta a Lantului Carpatic Meridional. Vanturile dominante sunt din directia NV-S-SE, dar in general frecventa si intensitatea lor creste pe masura ce ne deplasam spre nord.

Hidrologia:


Hidrologia judetului Gorj se caracterizeaza prin trei aspecte esentiale:

- reteaua hidrografica;

- apele freatice;

- apele pluviale sau de suprafata.

Reteaua hidrografica ce strabate judetul Gorj de la nord la sud apartine jumatatii superioare a Bazinului Hidrografic al Jiului si o mica parte a Bazinului Hidrografic al Oltetului. Cursurile de apa permanente isi au originea in munti, au o mare frecventa si un curs periodic torential. Cursurile de apa secundare au un regim nepermanent, in exclusivitate torential.
Apa freatica - pe ansamblu judetului Gorj, aceasta se afla la adancimi diferite si in general se coreleaza cu forma de relief. Pe formele de relief inalte se afla la adancimi de peste 10 m, pe terase si luncile inalte se afla la adancimi de 5-10 m, pe joase la adancimi de 3-5 m, iar in apropierea cursurilor de apa se afla la 0-3 m.

Apele pluviale - pot sa fie permanente sau temporare, apar forme de relief negative si se coreleaza cu drenajul intern, dar nu numai.

Vegetatia:


Vegetatia naturala:
din acest punct de vedere, cea mai mare parte a judetului Gorj se incadreaza in zona de padure, zona care la randul ei se etajeaza pe specii dominante: subzona padurilor de Quercineae, subzona fagului si subzona padurilor de conifere. Pe formele cele mai inalte, la peste 1.800 m altitudine intalnim zona padurilor alpine. Din punct de vedere al vegetatiei naturale ierboase, predomina speciile mezofite acidofile. Vegetatia cultivata: este de o mare diversitate, datorita conditiilor climaterice care permit acest lucru. Exceptand zona de munte, in judetul Gorj se cultiva pe arii extinse plante cerealiere, legume, plante tehnice, specii pomicole, vita de vie, inclusiv unele specii de clima calda.

Solurile, ce caracterizeaza landsaftul judetului Gorj, pot fi impartite in trei mari categorii:
soluri zonale;

soluri intrazonale;

soluri neevoluate.

1. Solurile zonale - sunt cele mai frecvent intalnite si sunt specifice conditiilor naturale intalnite in judetul Gorj. Acestea se incadreaza in urmatoarele clase:


- clasa argilovisolurilor, cu solurile: sol brun argiloiluvial; sol brun luvic; luvisol albic; planosoluri;

- clasa spodosolurilor: sol negru acid; sol humicosilactic;

2. Soluri intrazonale:


-clasa combisolurilor: sol brun emezobazic; sol brun eumezobazic; sol rosu (Tera Rossa); sol brun acid;

- clasa solurilor hidromorfe: lacoviste; sol gleic; sol pseudogleic;

3. Soluri neevoluate: litosol; regosaol; protosol aluvial; sol aluvial; erodisol; coluvisol; protosol antropic;