Judetul Dolj

Primării

CRAIOVA AFUMATI ALMAJ AMARASTII DE JOS AMARASTII DE SUS APELE VII ARGETOAIA BAILESTI BECHET BIRCA BISTRET BOTOSESTI-PAIA BRABOVA BRADESTI BRALOSTITA BRATOVOESTI BREASTA BUCOVAT BULZESTI CALAFAT CALARASI CALOPAR CARAULA CARCEA CARNA CARPEN CASTRANOVA CATANE CELARU CERAT CERNATESTI CETATE CIOROIASI CIUPERCENII NOI COSOVENI COTOFENII DIN DOS COTOFENII DIN FATA DABULENI DANETI DESA DIOSTI DOBRESTI DOBROTESTI DRAGOTESTI DRANIC FARCAS FILIASI GALICEA MARE GALICIUICA GHERCESTI GHIDICI GHINDENI GIGHERA GINGIOVA GIUBEGA GIURGITA GOGOSU GOICEA GOIESTI GRECESTI INTORSURA ISALNITA IZVOARE LEU LIPOVU MACESU DE JOS MACESU DE SUS MAGLAVIT MALU MARE MELINESTI MIRSANI MISCHII MOTATEI MURGASI NEGOI ORODEL OSTROVENI PERISOR PIELESTI PISCU VECHI PLENITA PLESOI PODARI POIANA MARE PREDESTI RADOVAN RAST ROBANESTI ROJISTE SADOVA SALCUTA SCAESTI SEACA DE CIMP SEACA DE PADURE SECU SEGARCEA SILISTEA CRUCII SIMNICU DE SUS SOPOT TALPAS TEASC TERPEZITA TESLUI TUGLUI UNIREA URZICUTA VALEA STANCIULUI VELA VERBITA VIRTOP VIRVORU DE JOS

---------------------------

Legislatie Curs Valutar Link-uri utile

Judetul DOLJ - Date istorice

Dolj este un judet în regiunea Oltenia din România. aflat în regiunea cea mai manoasa si roditoare a Câmpiei Dunarii si a Olteniei, într-o zona ce a oferit, de-a lungul timpului, conditii de clima si mai ales sol,dintre cele mai prielnice. Descoperirile arheologice au relevat ca teritoriul Doljului a cunoscut o locuire autohtona ne întrerupta înca din era paleolitica.

Cea dintâi mentiune documentara dateaza din 1444, sub denumirea de Judetul de Balta ,asezat în Câmpia Dunarii si se întindea de la Balta Blahnita, aflata azi pe teritoriul judetului Mehedinti, pâna la actuala comuna doljeana, Bistret.

Descoperiri de ultima ora (mai 2003) au relevat ca localitatea Craiova, capitala judetului, în afara denumirii antice, Pelendava, a mai purtat în secolele VII-VIII denumirea latina Ponsiona ( pod peste Jiu) denumirea aflata pe o inscriptie gasita pe un fragment de stela în apropierea castrului Pelendava datata din secolul al VII-lea, a primit o confirmare de extrema importanta, într-o harta alcatuita în preajma bataliei de la Nicopole (1396), inclusa într-un manuscris ce se pastreaza la Biblioteca Nationala de la Paris.Aceast document, relevat istoriografiei românesti,prin bunavointa ministerului francez al cultelor, probeaza continuitatea asezarii Craiovei cel putin între secolele VII-XII (preajma bataliei de la Nicopole).Existenta unui centru administrativ in zona probeaza existenta unei vieti destul de înfloritoare pe aria judetului Dolj.

Dupa o perioada medievala înfloritoare, datorata situarii Marii Banii a Olteni pe teritoriul judetului(Craiova), a urmat o perioada de tulburari sociale si politice în secolul al-XVIII-lea si începutul secolului al-XIX-lea când teritpriul judetului Dolj, împreuna cu cea mai mare parte a Olteniei, este disputat între români, otomani, habsburgi si taristi.

Evenimentele politico-sociale petrecute în a doua jumatate a secolului al XIX-lea si începutul secolului XX ,Unirea Principatelor, cucerirea Independentei, Marea Unire, Reformele agrare, au creat conditii favorabile dezvoltarii economiei.