Judetul CALARASI - Date istorice

Conditiile extraordinare de habitat (apa, padure, hrana) au facut din teritoriul Judetului Calarasi unul din segmentele cele mai importante ale zonei Dunarii de Jos pentru anumite epoci favorizând popularea acestor teritorii înca din paleoliticul superior -perioada aurignacianului.

Astfel în perioada neoliticului dezvoltat si a eneoliticului în aceasta regiune s-au dezvoltat mai multe civilizatii printre cele mai evoluate din lume pentru mileniul V si IV I.H. Culturi materiale precum Hamagia, Boian sau Gumelnita au cunoscut o dezvoltare exceptionala pe aceste meleaguri. Civilizatii preistorice ca Boian, Gumelnita (neo-eneolitic), Cernavoda, Coslogeni (epoca bronzului) poarta toponime calarasene. Urmele tracilor timpurii, în fapt purtatorii culturii Coslogeni au fost descoperite pâna pe tarmurile Marii Egee. Primul conducator get de pe aceste meleaguri, al carui nume istoria l-a retinut este Dromichete. El a realizat o mare uniune tribala, în câmpia munteana, pe malurile râului Arges, cu capitala la Helis, nelocalizata înca. În anul 300 i.e.n Dromichete l-a învins pe Lisimach un fost general al lui Alexandru Macedon si apoi în 292 i.e.n pe fiul acestuia Agatocle. Dupa Imperiul Macedonian urmeaza romanii. Primii care iau contacte cu romanii sunt getii riverani Dunarii. Epoca prefeudala si feudalismul timpuriu poarta amprenta culturii romano-bizantine prin cetatile construite de acestia pe Dunare, dintre care subliniem aici aportul extraordinar al cetatii bizantine Vicina, construita pe insula Pacuiul lui Soare. Capitala unei regiuni de la nordul Dunarii (tema Paradunavon), Vicina va deveni si un foarte puternic centru politic, comercial si spiritual în sec. X-XIII, o adevarata placa turnanta a întregii Europe. În secolul al XII Vicina a fost centrul unei formatiuni prestatale dunarene ce ocupa, în linii generale, si teritoriul actualului judet Calarasi. Primul mitropolit al Tarii Românesti a fost Iachint de Vicina. Ruinele acestei cetati-metropola se afla la 10 km sud-est de Calarasi.

Primul document de atestare a vietii pe aceste meleaguri dateaza din 23 martie 1482 prin care domnitorul Basarab cel Tânar trece în proprietatea manastirii Spantov satul cu acelas nume. Un alt document scris care s-a pastrat si care poate fi considerat documentul de atestare al actualului municipiu Calarasi este datat la 1 iunie 1591 prin care domnitorul Radu Paisie declina proprietatea setrarului Borcea asupra satului Craceani-actualul cartier Magureni. Lichirestiul localitate care a luat nastere pe locul actualului centru civic al Calarasului, este atestat documentar, pentru prima oara în 1630 de domnitorul Leon Tomsa Voda. Din 1699 devine capitanie de margine a Tarii Românesti odata cu înfiintarea unui steag de Calarasi - stafetari, de catre domnitorul Constantin Brâncoveanu. În harta austriaca din 1971 este pomenit pentru prima oara în lume numele de Calarasi în locul aceluia de Lichiresti. Din aprilie 1833 (când avea doar 866 locuitori) pâna în aprilie 1952, Calarasul este capitala Judetului Ialomita, fiind ridicat la rangul de oras. Din septembrie 1852, orasul capata numele domnitorului Barbu Stirbei, nume sub care îl gasim pâna în 1881 trecând apoi la numele actual de Calarasi si odata cu înfiintarea Judetului Calarasi, devine capitala acestuia.